Viata in cutia de ciment !
Locuiesc la bloc si la bloc am locuit mereu cu toate ca provin dintr-o localitate rurala, comuna Gugesti – jud. Vrancea, iar acum sunt stabilit in Focsani. In Gugesti am locuit la etajul 3 vreo 6 ani, apoi ne-am mutat in alt apartament din alt bloc la etajul 2. Dupa 29 de ani de locuit la bloc, diferenta de 3 ani pana la cei 32 cat am acum i-am trait in com. Popesti- jud. Vrancea intr-un imobil Casa specialistului un fel de bloc cu un singur nivel :D, pot spune ca am cateva reprosuri de facut acestui trai la bloc. Multe din nemultumirile mele sunt subiective, dar sunt convins ca asa subiective s-ar gasi mult mai multe nemultumiri in functie de persoana care le inventariaza.
Ceea ne deranjeaza in calitate de locatar la bloc :
– depinzi de vecini sa faci o reparatie la bunurile de folosinta comuna;
– depinzi de vecini daca ai sau nu caldura cand esti la sistem pausal si exista riscul ca un vecin sa nu-si plateasca luxul;
– suporti galagia copiilor vecinilor cand o fac ei si sfatul meu este sa nu te certi cu vecinii pentru galagia copiilor lor pentru ca si tu vei avea copii si vor face galagie;
– suporti latratul cainior de companie ai vecinilor si parul patrupedelor cazut pe scara , uneori chiar si mizeria facuta de animale pe scara si necuratata de stapani;
– suporti galagia tropaitului vecinului de deasupra in timp ce merge apasat, asa cum a invatat la el la munte, prin casa ;
– suporti, desi te exaspereaza, zgomotul inchiderii prin busire a usii metalice de la intrarea in scara;
– suporti, desi nu stii cum, zgomotul facut de tocurile metalice ale incaltamintelor vecinelor care coboara treptele scarii aflate la un perete distanta de dormitorul tau;
– suporti toanele muzicale ale vecinului parasit de prietena si ramas doar in compania manelistilor din difuzoare;
– suporti fara sa vrei zgomotul usilor defecte pe care vecinii le busesc din ce in ce mai tare pentru a putea sa le inchida;
– afli si trebuie sa suporti petrecerile date de vecini cu ocazia zilelor lor de nastere sau aniversarea numelui;
– te injuri printre dinti si mai ales pe la spate cu vecinii pe locul de parcare din proximitatea blocului;
– te injuri cu vecinii tot pe ascuns pentru ca nu ai loc sa pui rufele la uscat din cauza unei vecine care tine sarmele ocupate si se imbraca direct de pe sarma luand in casa doar ceea ce-i trebuie si transforma uscatorul in sifonierul ei in aer liber;
– te imprietenesti la inceput cu vecini care nu-s chiar asa cum te-au facut sa crezi, iar dupa ce le restrictionezi vizitele te vor barfi in calitate de ” cunoscatori ” spunand multe neadevaruri;
– cand stai la parter sau cand ai alt bloc chiar in fata ferestrei trebuie sa tragi jaluzelele MEREU cand ai activitati pe care altii nu ar trebui sa le observe 😀 incepand cu imbracatul dimineata si pana la ……. orice altceva 😀 ;
………..lista o las deschisa……..
Pe mine ma mai deranjeaza faptul ca noaptea sunt trezit de vecinul de la nivelul inferior si de baietii lui, eu locuind acum la etajul 4 – ultimul al blocului, atunci cand se duc sa se pise pentru ca se pisa direct in apa si nu pe peretele vasului wc provocand un clipocit zgomotos , dar poate ca am eu un somn prea sensibil 😀 !
Traiul in casa proprie sigur elimina multe din aceste nemultumiri, dar aduce altele 😀 !
Buna,
te invit la un concurs simplu pe blogul meu. Cu 2 distriburi poti castiga unul din cele doua pandantive gravate dupa placul inimii tale, in valoare de 187 de lei.
Concursul se afla pe prima pagina a blogului meu, sper ca vei participa.
Te pup si multumesc!
cu drag. mersi ca mi-ai spus !
Cu placere 🙂
N-am stat niciodată la bloc, deci nu ştiu cum e. Nu ştiu dacă m-aş putea acomoda… m-ar dispera nişte vecini manelişti.
da mai! ai dreptate! eu trag mereu jaluzele, acum din cauza lui Dorel, altă dată din cauza curioşilor, iar din cauza primarului mi s-a umflat uşa de la intrare si cer scuze vecinilor mei că sunt nevoită să o trantesc pana vine căldura se se usuce din nou! 🙂
Dar chiae completa lista mea? Nu mai sunt adaugiri?
E completă, completă lista ta. Și la etaj stăm bine. Tot la 4. 😉
Da! Și eu suport cam același lucruri. Eu mai suport un vecin care simte nevoia să împărtășească la tot cartierul ce simte el la băutură (deschide geamul și urlă cât poate…orice, de la politică la fotbal); mai trebuie să suport bormașina vecinului (cred că în fiecare blog există un nebun cu bormașină), certurile și bătăile unor vecini mai scandalagii, fumul de țigară din scara blocului, și cam atât 🙂
cand locuiam la Gugesti la etj. 2, vecinul de la 3 a pornit drujba in apartament – bormasinile sunt o placere 😀
Tot la 4 locuiesc si eu.
Insa pot spune ca sunt o norocoasa deoarece la nivelul inferior nu locuieste nimeni, iar vecinii mei sunt chiar civilizati,exceptie facand un singur vecin care cam o data pe saptamana se imbata si nu mai nimereste usa apartamentului sau, cautand in tot blocul,batand din usa in usa, cu speranta mare ca o sa-i deschida careva :))
P.s fain articolul
Am si eu un nenorocit de vecin care de ceva timp si-a cumparat niste scule pentru constructii.O drujba,un flex,o bormasina si un fierastrau pendular.Acum,tampitul ,dupa ce vine de la baut ,noaptea tarziu,se pune de le porneste la rand.Enervat de asta l-am intrebat de ce dracu le porneste aproape in fiecare seara iar el mi-a raspuns ca cineva a facut misto de el si ia zis ca nu sunt scule bune.Si omul se asigura ca functioneaza,aproape seara de seara.
de cand m-am nascut, pana azi, stau in acelasi bloc. etajul 1 din 4, am niste vecini destul de ok si e liniste pe scara. nu ma pot plange cam de nimic. de curand am facut o investite si am trecut si pe centrala de apartament. nu ma regasesc in toate argumentele tale. cred ca totul tine si de cum reusim noi sa ii modelam pe cei de langa noi.
cand eram eu mai bighidiu, aveam cateva familii mai putin ok (scandaluri, etc) dar in decursul anilor au plecat din bloc (din motive personale, nu altceva) si acum atmosfera e chiar placuta. sunt adeptul statului la bloc, pt ca sunt destule avantaje pt noi cei tineri: mobilitate, usurinta in a intretine un apartament cu 2-3 camere, etc.
insa, pe viitor, pare tentanta o casa micuta cu ceva spatiu verde pt a lasa libertate copiilor si eventual unor animalute care nu pot accepta sa stea in acest moment la bloc. cred ca e un chin a avea un catel la bloc, in primul rand pt el, dar si pt stapan. eu mi-l doresc, insa cred ca il voi lua cand voi avea un copil. deocamdata, stau la bloc si e ok 🙂